In activitatea zilnica, am intalnit multi proprietari nefericiti ca au un caine care se scarpina, are bubite pe piele sau miros respingator al pielii iar luciul blanii nu mai este cel de acum ceva vreme. La masa de consultatii in cabinetul veterinar, proprietarii primesc intrebari despre nutritia obisnuita a pacientului canin sau felin, despre ultimele tunsori sau deparazitari externe efectuate.
De multe ori, conteaza si locul de provenienta al cainelui sau chiar bagajul genetic.
Odata trecut “interogatoriul” despre grija pe care o are fata de pielea animalului de companie, proprietarului ii sunt recomandate teste specifice pentru a diagnostica patologia prezenta pe pielea animalutului adus la consultatie.
| Infectiile bacteriene – PiodermitaCel mai frecvent pe pielea animalelor sunt intalniti – Stafilococii, organisme raspunzatoare de aparitia semnelor de piodermita Din fericire, aceste bacterii nu sunt contagioase pentru oameni sau alte animale.Toate zonele corpului pot fi afectate de eritem, pustule, alopecie sau chiar miros respingator, insotite de o stare de discomfort a animalului generata de mancarimea severa. Majoritatea infecțiilor cutanate bacteriene la câini sunt secundare altei boli, cum ar fi parazitismul, alergiile, tulburările endocrine (hormonale) sau anomalii ale sistemului imunitar. Prin urmare, în cazuri recurente, este important să căutam cauzele care stau la baza piodermitei.
Poate fi necesar să faceți teste de sânge, teste de alergie sau biopsii ale pielii pentru a obține un diagnostic complet. Tratarea afectiunii se face cu substante topice ca unguente sau samponari periodice, antibiotice in functie de situatie sau chiar autovaccinuri in cazurile rebele la tratament. Gulerul de protectie reprezinta o alternativa pentru prevenirea automutilarii.
Infectiile fungice Infectiile cutanate cu fungi cel mai des intalnite pe blana cainilor sau pisicilor sunt cauzate de doua tipuri de ciuperci Microsporum si Tricophyton. Aceste tipuri de ciuperci se pot intalni deseori pe pielea animalelor tinere. Ciupercile traiesc de obiciei pe par sau unghii, dar pot invada si alte zone in cazul in care infectia nu este tratata. Pierderea parului, prezenta zonelor circumcise de culoare rosie, cruste. Diagnosticul se pune pe baza prezentei leziunilor caracteristice sau efectuarii de cultura fungica si antifungigrama. Tratamentul trebuie instituit de urgenta la recomandarea medicului veterinar, deoarece afectiunea se poate transmite cu usurinta la om sau alte animale. Multi dintre pacientii prezentati cu afectiuni ale pielii la cabinetul veterinar au la baza un fond alergic mai mult sau mai putin variat O alergie este o reacție de hipersensibilitate la substanțe alergice cunoscute sub numele de “alergeni” sau “antigeni”. Câinii (ca și oamenii) pot dezvolta alergii la orice vârstă și semnele pot apărea brusc. Ca exemplu de alergeni putem vorbi de saliva de purici. Prezența unui singur purice pe acești câini alergici provoacă mâncărime intensa. Aceste alergii sunt sezoniere în zonele climatice unde puricii sunt eliminați de frig în lunile de iarnă – și o problemă pe tot parcursul anului în climatul mai cald. Exista multe alte tipuri de alergeni proveniti din alimente sau plante care se pot identifica usor prin teste de alergeni. Tratamentul igieno dietetic este de lunga durata si necesita monitorizare la cabinetul veterinar si o atentie deosebita din partea proprietarului. Cel mai frecvent intalniti pe pielea animalului sunt puricii care creaza dermatite elaborate mai ales in sezonul cald. Alaturi le stau diverse tipuri de raie care genereaza si ele prurit , alopecie si leziuni ale pielii pana la automutilare. Diagnosticul se pune prin examenul clinic atent, reclaj cutanat si examen microscopic. Deparazitarile externe periodice pe tot timpul anului pot preveni aparitia infestatiilor parazitare. Raiele se vor trata cu substante topice ce distrug parazitul si tratament de sustinere pe cale generala. Mediul extern va fi si el deparazitat cu solutii antiparazitare si antiseptice pentru a preveni reifestarile ulterioare. Pentru a putea evita toate aceste situatii neplacute, tine frecvent legatura cu medicul lui veterinar si respecta indicatiile profilactice. . |